DiplomaDe10 Blog Ce tip de cercetare i se potrivește lucrării tale de licență, disertație sau doctorat

Ce tip de cercetare i se potrivește lucrării tale de licență, disertație sau doctorat

Bun Găsit,

Azi continuăm discuția despre ce tip de cercetare i se potrivește lucrării tale, indiferent dacă e vorba de lucrarea de licență, lucrarea de disertație sau lucrarea de doctorat.

Trebuie să știi că tipurile de cercetare pot fi privite din trei perspective diferite:

1.  aplicații ale rezultatelor studiului de cercetare;

2. obiectivele studiului;

3. modul de investigare utilizat în efectuarea studiului.

Clasificarea tipurilor de studiu pe baza acestor perspective nu se exclude reciproc: adică, un studiu de cercetare clasificat din punctul de vedere al „aplicației” poate fi clasificat și din perspectiva „obiectivelor” și a „modului de investigare”.

De exemplu, un proiect de cercetare poate fi clasificat ca cercetare pură sau aplicată (din perspectiva aplicației), ca descriptiv, corelațional, explicativ sau explorator (din perspectiva obiectivelor) și calitativ sau cantitativ (din perspectiva modului de cercetare).

Să le luăm pe rând…


1. Tipuri de cercetare din perspectiva de aplicare

Există două mari categorii: cercetare pură și cercetare aplicată.

În științele sociale, conform lui Bailey (1978: 17): Cercetarea pură implică dezvoltarea și testarea teoriilor și ipotezelor care sunt provocatoare din punct de vedere intelectual pentru cercetător, dar care pot avea sau nu o aplicație practică în prezent sau în viitor.

Așadar, o astfel de lucrare implică adesea testarea ipotezelor care conțin concepte foarte abstracte și specializate.

Cercetarea pură este, de asemenea, preocupată de dezvoltarea, examinarea, verificarea și rafinarea metodelor, procedurilor, tehnicilor și instrumentelor de cercetare care formează corpul metodologiei cercetării.

Exemple de cercetare pură includ dezvoltarea unei tehnici de eșantionare care poate fi aplicată unei anumite situații; dezvoltarea unei metodologii pentru a evalua validitatea unei proceduri; dezvoltarea unui instrument, să zicem, pentru a măsura nivelul de stres la oameni; și găsirea celui mai bun mod de a măsura atitudinile oamenilor.

Cunoștințele produse prin cercetare pură sunt căutate pentru a se adăuga la corpul existent de cunoștințe despre metodele de cercetare.

Majoritatea cercetărilor din științele sociale sunt aplicate.

Cu alte cuvinte, tehnicile, procedurile și metodele de cercetare care formează corpul metodologiei cercetării sunt aplicate colectării de informații despre diferite aspecte ale unei situații, probleme sau fenomene, astfel încât informațiile colectate să poată fi utilizate în alte moduri, în ceea ce privește formularea politicilor, administrarea și îmbunătățirea înțelegerii unui fenomen.


2. Tipuri de cercetare din perspectiva obiectivelor

Dacă examinezi un studiu de cercetare din perspectiva obiectivelor sale, în general, un efort de cercetare poate fi clasificat ca fiind descriptiv, corelațional, explicativ sau explorator.

Un studiu de cercetare clasificat ca studiu descriptiv încearcă să descrie sistematic o situație, problemă, fenomen, serviciu sau program sau oferă informații despre, să zicem, condițiile de viață unei comunități sau descrie atitudini față de o problemă.

De exemplu, poate încerca să descrie tipurile de servicii oferite de o organizație, structura administrativă a unei organizații, condițiile de viață ale aborigenilor din exterior, nevoile unei comunități, ce înseamnă să treci printr-un divorț, cum un copil se simte trăind într-o casă cu violență domestică sau cu atitudinile angajaților spre management.

Scopul principal al acestor studii este de a descrie ceea ce este predominant în ceea ce privește problema studiată.

Accentul principal într-un studiu corelațional constă în descoperirea sau stabilirea existenței unei relații / asocieri / interdependențe între două sau mai multe aspecte ale unei situații.

– Care este impactul unei campanii publicitare asupra vânzării unui produs?

- Care este relația dintre viața stresantă și incidența atacului de cord?

- Care este relația dintre fertilitate și mortalitate?

- Care este relația dintre tehnologie și șomaj? 

– Care este efectul unui serviciu de sănătate asupra controlului unei boli sau asupra mediului de acasă asupra realizărilor educaționale?

Aceste studii examinează dacă există o relație între două sau mai multe aspecte ale unei situații sau fenomen și, prin urmare, se numesc studii corelaționale.

Cercetările explicative încearcă să clarifice de ce și cum există o relație între două aspecte ale unei situații sau fenomen.

Acest tip de cercetare încearcă să explice, de exemplu, de ce viața stresantă are ca rezultat atacuri de cord; de ce o scădere a mortalității este urmată de o scădere a fertilității; sau modul în care mediul acasă afectează nivelul de realizare academică a copiilor.

Al patrulea tip de cercetare, din punctul de vedere al obiectivelor unui studiu, se numește cercetare exploratorie.

Acesta este momentul în care se efectuează un studiu cu scopul fie de a explora o zonă în care se știe puțin, fie de a investiga posibilitățile de a întreprinde un anumit studiu de cercetare.

Atunci când se efectuează un studiu pentru a-i determina fezabilitatea, acesta este numit și un studiu de fezabilitate sau un studiu pilot.

De obicei, se efectuează atunci când un cercetător dorește să exploreze domenii despre care are cunoștințe reduse sau deloc.

Se efectuează un studiu la scară mică pentru a decide dacă merită efectuarea unei investigații detaliate.

Pe baza evaluării efectuate în timpul studiului explorator, se poate realiza un studiu complet.

De asemenea, sunt efectuate studii exploratorii pentru a dezvolta, rafina și / sau testa instrumente și proceduri de măsurare.

Deși, teoretic, un studiu de cercetare poate fi clasificat în unul dintre obiectivele de mai sus – categorii de perspectivă, în practică, majoritatea studiilor sunt o combinație a primelor trei; adică conțin elemente de cercetare descriptivă, corelațională și explicativă.

Astfel că te încurajez să integrezi aceste aspecte.


3. Tipuri de cercetare din perspectiva modului de investigare

A treia perspectivă din tipologia noastră de cercetare se referă la procesul pe care îl adopți pentru a găsi răspunsuri la întrebările tale de cercetare.

În linii mari, există două abordări ale anchetei:

1. abordarea structurată;

2. abordarea nestructurată.

În abordarea structurată, tot ceea ce formează procesul de cercetare: obiective, proiectare, eșantion și întrebările pe care intenționezi să le adresezi respondenților… este predeterminat.

În schimb, abordarea nestructurată permite flexibilitatea în toate aceste aspecte ale procesului.

Abordarea structurată este mai potrivită pentru a determina amploarea unei probleme sau fenomene, în timp ce abordarea nestructurată este utilizată predominant pentru a-și explora natura, cu alte cuvinte, variația / diversitatea în sine într-un fenomen, problemă sau atitudine față de ceva anume.

De exemplu, dacă dorești să cercetezi diferitele perspective ale unei probleme, problemele cu care se confruntă oamenii care trăiesc într-o comunitate sau diferitele puncte de vedere pe care oamenii le au față de o problemă, atunci acestea sunt mai bine explorate folosind anchete nestructurate.

Pe de altă parte, pentru a afla câți oameni au o anumită perspectivă, câți oameni au o anumită problemă sau câți oameni au o anumită viziune, trebuie să ai o abordare structurată a anchetei.

Înainte de a întreprinde o anchetă structurată, o anchetă nestructurată trebuie realizată pentru a constata diversitatea într-un fenomen care poate fi apoi cuantificat prin ancheta structurată.

Astfel că:

– Ambele abordări își au locul în cercetare.

- Ambele au punctele lor forte și punctele slabe.

Prin urmare, nu ar trebui să te „blochezi” numai într-o abordare structurată sau nestructurată.

Abordarea structurată a anchetei este de obicei clasificată ca fiind cercetarea cantitativă și nestructurată ca fiind cercetare calitativă.

Alegerea între abordările cantitative și calitative (sau structurate sau nestructurate) ar trebui să depindă de:

 – Scopul anchetei tale: explorare, confirmare sau cuantificare.

- Utilizarea constatărilor: formularea politicii sau înțelegerea procesului.

Un studiu este clasificat ca fiind calitativ dacă scopul studiului este în primul rând să descrie o situație, un fenomen, o problemă sau un eveniment…

Dacă informațiile sunt colectate prin utilizarea variabilelor măsurate pe scale nominale sau ordinale (scale de măsurare calitative)…

Iar dacă analiza se face pentru a stabili variația situației, fenomenului sau problemei fără a o cuantifica.

Descrierea unei situații observate, enumerarea istorică a evenimentelor, o relatare a diferitelor opinii pe care oamenii le au despre o problemă și o descriere a condițiilor de viață ale unei comunități sunt exemple de cercetare calitativă.

Pe de altă parte, studiul este clasificat ca fiind cantitativ, dacă dorești să cuantifici variația unui fenomen, o situație sau o problemă; dacă informațiile sunt colectate utilizând variabile predominant cantitative…

… Și dacă analiza este orientată pentru a stabili magnitudinea variației.

Exemple de aspecte cantitative ale unui studiu de cercetare sunt: ​​

- Câți oameni au o anumită problemă?

- Câți oameni au o anumită atitudine?

Utilizarea statisticilor nu este o parte integrantă a unui studiu cantitativ.

Funcția principală a statisticilor este de a acționa ca un test pentru a confirma sau a contrazice concluziile pe care le-ai tras pe baza înțelegerii datelor analizate de către tine.

Statisticile, printre altele, te ajută să cuantifici magnitudinea unei asociații sau a unei relații, îți oferă o indicație a încrederii pe care o poți plasa în constatările tale și te ajută să izolezi efectul diferitelor variabile.

Se recomandă cu tărie să nu te „blochezi” în a deveni fie doar cercetător cantitativ, fie numai calitativ.

Este adevărat că unele discipline se pretează fie pentru cercetarea calitativă, fie pentru cea cantitativă.

De exemplu, discipline precum: antropologia, istoria și sociologia sunt mai înclinate spre cercetarea calitativă, în timp ce: psihologia, epidemiologia, educația, economia, sănătatea publică și marketingul sunt mai înclinate spre cercetarea cantitativă.

Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că un economist sau un psiholog nu folosește niciodată abordarea calitativă sau că un antropolog nu folosește niciodată abordarea cantitativă.

Există o recunoaștere din ce în ce mai mare de către majoritatea disciplinelor din științele sociale că ambele tipuri de cercetare sunt importante pentru un bun studiu de cercetare.

Problema cercetării în sine ar trebui să stabilească dacă studiul este realizat folosind metodologii cantitative sau calitative.

Deoarece atât abordările calitative cât și cele cantitative își au punctele tari și punctele slabe, precum și avantajele și dezavantajele, „nici una nu este semnificativ superioară celeilalte în toate privințele” (Ackroyd și Hughes1992: 30).

Măsurarea și analiza variabilelor despre care se obțin informații într-un studiu de cercetare depind de scopul studiului.

În multe studii trebuie să combini atât abordări calitative, cât și cantitative.

De exemplu, să presupunem că dorești să afli tipurile de servicii disponibile victimelor violenței domestice într-un oraș și gradul de utilizare a acestora.

Tipurile de servicii reprezintă aspectul calitativ al studiului, deoarece aflarea acestora presupune descrierea serviciilor.

Gradul de utilizare a serviciilor este aspectul cantitativ, deoarece implică estimarea numărului de persoane care utilizează serviciile și calcularea altor indicatori care reflectă gradul de utilizare.

Așadar…

Ești student la licență, master sau doctorand și ai de scris lucrarea?

Vrei să știi cum să aplici informațiile prezentate mai sus?

Te-ar ajuta un model de lucrare gata făcut?

Descoperă cursul Diploma de 10. 

Apasă pe butonul albastru și înscrie-te acum.

Trebuie să te apuci de azi înainte zi de zi de scris, dacă vrei să susții lucrarea în luna mai-iunie.

Nu uita și de faptul că lunar ar trebui să-i arăți coordonatorului tău ce ai lucrat…

Pentru că la final el va pune notă și pe fișa de evaluare, în care va aprecia modul în care ați colaborat și modul în care te-ai prezentat cu lucrarea. 

Și cu acea fișă intri în examenul de susținere și acea fișă va ajunge și pe masa comisiei de evaluare. Valabil atât pentru studenții de la licență, master și doctorat.

Apasă pe butonul albastru și înscrie-te acum în programul care ți se potrivește.

Despre Lorena

Salut,

Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.

Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.

Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.

Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.

Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.

Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii. 

Lasă un mesaj

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alte postări asemănătoare