DiplomaDe10 Blog Cele patru tipuri principale de eseu

Cele patru tipuri principale de eseu

Cele patru tipuri principale de eseu post thumbnail image

Bun găsit,

Un eseu este o scriere concentrată menită să informeze sau să convingă. 

Există multe tipuri diferite de eseuri, dar acestea sunt adesea definite în patru categorii: eseuri argumentative, expozitive, narative și descriptive.

Eseurile argumentative și expozitive sunt axate pe transmiterea de informații și pe formularea unor puncte clare, în timp ce eseurile narative și descriptive sunt despre exersarea creativității și scrisul într-un mod interesant. La nivel universitar, eseurile argumentative sunt cel mai frecvent tip.

a. Eseu argumentativ

Abilități necesare:

- Formarea unei opinii prin cercetare

- Construirea unui argument bazat pe dovezi

Exemplu:

- A avut ascensiunea internetului un impact pozitiv sau negativ asupra educației?


b. Eseu expozitiv

Abilități necesare:

- Cunoașterea unui subiect

- Comunicarea clară a informațiilor

Exemplu:

- Explicați cum invenția tiparului a schimbat societatea europeană în secolul al XV-lea.


c. Eseu narativ

Abilități necesare:

- Utilizarea creativă a limbajului

- Prezentarea unei narațiuni convingătoare

Exemplu:

- Scrie despre o experiență în care ai învățat ceva despre tine.


d. Eseu descriptiv

Abilități necesare:

- Utilizarea creativă a limbajului

- Descrierea detaliilor senzoriale

Exemplu:

- Descrie un obiect care are valoare sentimentală pentru tine.

În liceu și facultate, va trebui, de asemenea, să scrii eseuri de analiză textuală, care îți testează abilitățile de citire și interpretare atentă.


Eseuri argumentative

Un eseu argumentativ prezintă un argument extins, bazat pe dovezi. Este nevoie de o declarație puternică de teză - o poziție clar definită asupra subiectului dvs. Scopul tău este să convingi cititorul tezei tale folosind dovezi (cum ar fi citate) și analize.

Eseurile argumentative îți testează capacitatea de a cerceta și de a îți prezenta propria poziție pe un subiect. Acesta este cel mai comun tip de eseu la nivel de facultate - majoritatea lucrărilor pe care le scrii vor implica un fel de argumentare.

Eseul este împărțit într-o introducere, corp și concluzie:

- Introducerea îți oferă subiectul și declarația de teză

- Corpul îți prezintă dovezile și argumentele

- Concluzia rezumă argumentul tău și subliniază importanța acestuia

Exemplul de mai jos este un paragraf din corpul unui eseu argumentativ despre efectele internetului asupra educației. 


Paragraf exemplu eseu argumentativ


O frustrare comună pentru profesori este utilizarea de către studenți a Wikipedia ca sursă în scrisul lor. Prevalența sa în rândul studenților nu este exagerată; un sondaj a constatat că marea majoritate a studenților chestionați au folosit Wikipedia (Head & Eisenberg, 2010). Un articol din The Guardian subliniază o obiecție comună față de utilizarea sa: „o încredere în Wikipedia poate descuraja studenții să se implice în scrisul academic autentic” (Coomer, 2013). În mod clar, profesorii nu greșesc când consideră că utilizarea Wikipedia este omniprezentă în rândul studenților lor; dar afirmația că descurajează angajarea cu sursele academice necesită investigații suplimentare. Acest punct este tratat ca fiind de la sine înțeles de mulți profesori, dar Wikipedia însăși încurajează în mod explicit studenții să caute alte surse. Articolele sale oferă adesea referințe la publicații academice și includ note de avertizare în care lipsesc citările; propriile linii directoare ale site-ului pentru cercetare arată clar că ar trebui să fie folosit ca punct de plecare, subliniind că utilizatorii ar trebui întotdeauna „să citească referințele și să verifice dacă susțin într-adevăr ceea ce spune articolul” („Wikipedia:Researching with Wikipedia,” 2020) . Într-adevăr, pentru mulți studenți, Wikipedia este prima lor întâlnire cu conceptele de citare și referință. Prin urmare, utilizarea Wikipedia are o latură pozitivă care merită o analiză mai profundă decât primește adesea.


Eseuri expozitive

Un eseu expozitiv oferă o explicație clară și concentrată a unui subiect. Nu necesită un argument original, doar o viziune echilibrată și bine organizată asupra subiectului.

Eseurile expozitive îți testează familiaritatea cu un subiect și capacitatea de a organiza și transmite informații. 

Introducerea unui eseu expozitiv precizează subiectul tău și oferă câteva informații generale, corpul prezintă detaliile, iar concluzia rezumă informațiile prezentate.

Un paragraf tipic dintr-un eseu expozitiv despre invenția presei de tipar este prezentat mai jos. 


Paragraf exemplu eseu expozitiv


Invenția tiparului în 1440 a schimbat dramatic această situație. Johannes Gutenberg, care lucrase ca aurar, și-a folosit cunoștințele despre metale în proiectarea presei. Și-a făcut tipul dintr-un aliaj de plumb, staniu și antimoniu, a cărui durabilitate a permis producția fiabilă de cărți de înaltă calitate. Această nouă tehnologie a permis ca textele să fie reproduse și diseminate la o scară mult mai mare decât era posibil anterior. Biblia Gutenberg a apărut în anii 1450, iar un număr mare de tipografii au apărut pe continent în deceniile următoare. Invenția lui Gutenberg a transformat rapid producția culturală în Europa; printre altele, ar duce la Reforma protestantă.


Eseuri narative


Un eseu narativ este unul care spune o poveste. Aceasta este de obicei o poveste despre o experiență personală pe care ați avut-o, dar poate fi și o explorare imaginativă a ceva ce nu ai experimentat.

Eseurile narative îți testează capacitatea de a construi o narațiune într-un mod captivant și bine structurat. Sunt mult mai personale și mai creative decât alte tipuri de scriere academică. Scrierea unei declarații personale pentru o aplicație necesită aceleași abilități ca un eseu narativ.

Un eseu narativ nu este strict împărțit în introducere, corp și concluzie, dar ar trebui totuși să înceapă prin a configura narațiunea și să se termine prin a exprima ideea povestirii - ceea ce ai învățat din experiența ta sau de ce a făcut o impresie. 

Vezi exemplul de mai jos, un scurt eseu narativ care răspunde la solicitarea „Scrie despre o experiență în care ai învățat ceva despre tine”, pentru a-i explora structura.


Exemplu de eseu narativ


Încă din școala elementară, am preferat întotdeauna discipline precum știința și matematica în detrimentul științelor umaniste. Instinctul meu a fost întotdeauna să mă gândesc la aceste materii ca fiind mai solide și mai serioase decât cursurile precum engleza. Dacă nu exista un răspuns corect, m-am gândit, de ce să te deranjez? Dar recent am avut o experiență care m-a învățat că interesele mele academice sunt mai flexibile decât credeam: am luat prima mea oră de filozofie.

Înainte să intru în clasă, eram sceptic. Am așteptat afară împreună cu ceilalți studenți și m-am întrebat ce anume ar implica filozofia – chiar nu aveam idee. Mi-am imaginat ceva destul de abstract: conversații lungi, strânse, care se gândesc la sensul vieții. Dar ceea ce am primit a fost ceva cu totul diferit.

Un tânăr în blugi, domnul Jones — „dar poți să-mi spui Rob” — era departe de bătrânul cu părul alb și nasturi la care mă așteptam pe jumătate. Și mai degrabă decât să ne tragă în argumente pedante despre puncte filosofice obscure, Rob ne-a implicat la nivelul nostru. Pentru a vorbi despre liberul arbitru, ne-am uitat la propriile noastre alegeri. Pentru a vorbi despre etică, ne-am uitat la dilemele cu care ne-am confruntat. Până la sfârșitul orei, am descoperit că întrebările fără un răspuns corect se pot dovedi a fi cele mai interesante.

Experiența m-a învățat să privesc lucrurile puțin mai „filosofic” – și nu doar pentru că a fost un curs de filozofie! Am învățat că, dacă renunț la preconcepțiile mele, pot obține o mulțime de subiecți pe care înainte le-am respins. Clasa m-a învățat – în mai multe moduri – să privesc lucrurile cu o minte deschisă.


Eseuri descriptive


Un eseu descriptiv oferă o descriere senzorială detaliată a ceva. La fel ca eseurile narative, ele îți permit să fii mai creativ decât majoritatea scrierilor academice, dar sunt mai bine concentrate decât eseurile narative. S-ar putea să descrii un anumit loc sau obiect, mai degrabă decât să spui o poveste întreagă.

Eseurile descriptive îți testează capacitatea de a folosi limbajul în mod creativ, făcând alegeri uimitoare de cuvinte pentru a transmite o imagine memorabilă a ceea ce descrieți.

Un eseu descriptiv poate fi structurat destul de vag, deși, de obicei, ar trebui să înceapă prin introducerea obiectului descrierii tale și să se încheie prin a face o imagine de ansamblu a acestuia. Important este să folosești alegeri atente de cuvinte și limbaj figurativ pentru a crea o descriere originală a obiectului tău.

Uită-te peste exemplul de mai jos, un răspuns la solicitarea „Descrieți un loc în care vă place să petreceți timpul”, pentru a afla mai multe despre eseuri descriptive.


Exemplu de eseu descriptiv

Duminică după-amiaza îmi place să-mi petrec timpul în grădina din spatele casei mele. Grădina este îngustă, dar lungă, un coridor de verde se extinde din spatele casei, iar eu mă așez pe un scaun de gazon la capătul îndepărtat să citesc și să mă relaxez. Sunt în micul meu paradis liniștit: umbra copacului, senzația de iarbă pe picioare, activitatea blândă a peștilor din iazul de lângă mine.

Pisica mea traversează grădina cu agilitate și sare pe gard pentru a o supraveghea de sus. Din bibanul lui poate veghea asupra micului său regat și să supravegheze vecinii. El face asta până când lătratul câinelui de alături îl sperie de la post și se îndreaptă pentru ca clapeta să guverneze din siguranța bucătăriei.

Cu asta, rămân singur cu peștele, a cărui lume întreagă este iazul de lângă picioarele mele. Peștii explorează iazul în fiecare zi ca și cum ar fi pentru prima dată, împingând și inspectând fiecare piatră. Uneori simt același lucru pentru că stau aici în grădină; Cunosc locul mai bine decât oricine, dar de câte ori mă întorc mă simt nevoit să fiu atent la toate detaliile și noutățile lui - o nouă pasăre cocoțată în copac, creșterea ierbii și mișcarea insectelor pe care le adăpostește...

Stând în grădină, mă simt senin. Mă simt ca acasă. Și totuși simt mereu că mai sunt multe de descoperit. Limitele grădinii mele pot fi mici, dar există o întreagă lume cuprinsă în ea și este una pe care nu mă voi sătura să o locuiesc niciodată.


Eseuri de analiză textuală


Deși fiecare tip de eseu îți testează abilitățile de scriere, unele eseuri îți testează și capacitatea de a citi cu atenție și critic. Într-un eseu de analiză textuală, nu doar prezinți informații despre un subiect, ci analizezi îndeaproape un text pentru a explica modul în care acesta obține anumite efecte.


Analiza retorică

O analiză retorică analizează un text persuasiv (de exemplu, un discurs, un eseu, o caricatură politică) în ceea ce privește dispozitivele retorice pe care le folosește și evaluează eficacitatea acestora.

Scopul nu este să spui dacă ești de acord cu argumentul autorului, ci să te uiți la modul în care l-au construit.

Introducerea unei analize retorice prezintă textul, câteva informații de fundal și declarația ta de teză; corpul cuprinde analiza în sine; iar concluzia încheie analiza textului, subliniind relevanța acestuia pentru preocupări mai largi.

Exemplul de mai jos este dintr-o analiză retorică a discursului „I Have a Dream” al lui Martin Luther King Jr.


Paragraf exemplu de analiză retorică


Discursul lui King este impregnat cu limbaj profetic pe tot parcursul. Chiar și înainte de celebra parte a discursului „de vis”, limba lui King atinge în mod constant un ton profetic. El se referă la Memorialul Lincoln ca la un „loc sfințit” și vorbește despre ridicarea „din valea întunecată și pustie a segregării” pentru a „face dreptatea o realitate pentru toți copiii lui Dumnezeu”. Asumarea acestei voci profetice constituie cel mai puternic apel etic al textului; după ce s-a legat de personalități politice precum Lincoln și Părinții Fondatori, etosul lui King adoptă un ton distinct religios, amintind de profeții biblici și predicatorii schimbării din întreaga istorie. Acest lucru adaugă o forță semnificativă cuvintelor sale; stând în fața unui public de sute de mii, el afirmă nu doar care ar trebui să fie viitorul, ci și ce va fi el: „Vârtejele revoltei vor continua să zguduie temeliile națiunii noastre până când va apărea ziua strălucitoare a justiției”. Acest avertisment are un ton aproape apocaliptic, deși se încheie cu imaginea pozitivă a „zilei strălucitoare a justiției”. Puterea retoricii lui King provine nu numai din patosul viziunii sale despre un viitor mai luminos, ci și din etosul vocii profetice pe care o adoptă în exprimarea acestei viziuni.


Analiza literară


Un eseu de analiză literară prezintă o lectură atentă a unei opere literare — de ex. o poezie sau un roman — pentru a explora alegerile făcute de autor și modul în care acestea ajută la transmiterea temei textului. Nu este doar un raport de carte sau o recenzie, ci o interpretare în profunzime a textului.

Analiza literară se uită la lucruri precum decorul, personajele, temele și limbajul figurat. Scopul este de a analiza îndeaproape ce transmite autorul și cum.

Introducerea unui eseu de analiză literară prezintă textul și contextul și oferă declarația tale de teză; corpul constă din lecturi detaliate ale textului cu citate și analize în sprijinul argumentului tău; iar concluzia subliniază ceea ce ne spune abordarea ta despre text.

Vezi exemplul de mai jos, introducerea unui eseu de analiză literară despre Frankenstein, pentru a afla mai multe.


Introducere exemplu de analiză literară


Frankenstein al lui Mary Shelley este adesea citit ca o poveste grosolană de avertizare despre pericolele progresului științific neîngrădit de considerente etice. În această lectură, protagonistul Victor Frankenstein este o reprezentare stabilă a ambiției insensibile a științei moderne de-a lungul romanului. Acest eseu, totuși, susține că departe de a oferi o imagine stabilă a personajului, Shelley folosește perspective narative schimbătoare pentru a-l portretiza pe Frankenstein într-o lumină din ce în ce mai negativă pe măsură ce romanul continuă. În timp ce inițial pare a fi un idealist naiv, dar simpatic, după ce narațiunea creaturii Frankenstein începe să semene – chiar și în propria sa povestire – cu figura necugetat de crudă pe care o reprezintă creatura. Acest eseu începe prin a explora portretizarea pozitivă a lui Frankenstein în primul volum, apoi trece la percepția creată despre el și, în cele din urmă, discută despre schimbarea narativă a celui de-al treilea volum spre a-l vedea pe Frankenstein așa cum îl vede creatura.

Dacă vrei să știi cum să-ți scrii lucrarea de licență, disertație, doctorat sau articole științifice... te invit în programul Diplomade10. 

Află mai multe de pe butonul albastru.

Despre Lorena

Salut,

Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.

Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.

Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.

Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.

Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.

Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii. 

Lasă un mesaj

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Alte postări asemănătoare