Bun găsit,
Analiza tematică este o metodă de analiză a datelor calitative. Se aplică de obicei unui set de texte, cum ar fi un interviu sau stenograme.
Cercetătorul examinează îndeaproape datele pentru a identifica teme comune: subiecte, idei și modele de semnificație care apar în mod repetat.
Există diverse abordări pentru efectuarea analizei tematice, dar cea mai comună formă urmează un proces în șase pași: familiarizare, codificare, generarea temelor, revizuirea temelor, definirea și denumirea temelor și redactarea. Urmărirea acestui proces vă poate ajuta, de asemenea, să evitați părtinirea de confirmare atunci când formulați analiza.
Acest proces a fost dezvoltat inițial pentru cercetările psihologice de Virginia Braun și Victoria Clarke. Cu toate acestea, analiza tematică este o metodă flexibilă care poate fi adaptată la multe tipuri diferite de cercetare.
Când să folosiți analiza tematică
Analiza tematică este o abordare bună a cercetării în care încercați să aflați ceva despre opiniile, opiniile, cunoștințele, experiențele sau valorile oamenilor dintr-un set de date calitative - de exemplu, transcrierile interviurilor, profilurile rețelelor sociale sau răspunsurile la sondaj.
Câteva tipuri de întrebări de cercetare la care ați putea folosi analiza tematică pentru a răspunde:
Cum percep pacienții medicii într-un cadru spitalicesc?
Care sunt experiențele tinerelor femei pe site-urile de întâlniri?
Care sunt ideile și opiniile experților despre schimbările climatice?
Cum se construiește genul în predarea istoriei în liceu?
Pentru a răspunde la oricare dintre aceste întrebări, ați colecta date de la un grup de participanți relevanți și apoi le-ați analiza. Analiza tematică vă permite multă flexibilitate în interpretarea datelor și vă permite să abordați mai ușor seturi mari de date, sortându-le în teme largi.
Cu toate acestea, implică și riscul de a lipsi nuanțe în date. Analiza tematică este adesea destul de subiectivă și se bazează pe judecata cercetătorului, așa că trebuie să reflectați cu atenție asupra propriilor alegeri și interpretări.
Acordați o atenție deosebită datelor pentru a vă asigura că nu înțelegeți lucruri care nu există sau ascundeți lucrurile care există.
Diferite abordări ale analizei tematice
Odată ce ați decis să utilizați analiza tematică, există diferite abordări de luat în considerare.
Există o distincție între abordările inductive și deductive:
O abordare inductivă presupune să permiteți datelor să vă determine temele.
O abordare deductivă implică venirea la date cu niște teme preconcepute pe care te aștepți să le găsești reflectate acolo, bazate pe teorie sau cunoștințe existente.
Întrebați-vă: Îmi dă cadrul teoretic o idee puternică despre ce fel de teme mă aștept să găsesc în date (deductiv) sau plănuiesc să-mi dezvolt propriul cadru pe baza a ceea ce găsesc (inductiv)?
Există, de asemenea, distincția între o abordare semantică și una latentă:
O abordare semantică implică analiza conținutului explicit al datelor.
O abordare latentă implică citirea subtextului și a ipotezelor care stau la baza datelor.
Întrebați-vă: Sunt interesat de opiniile exprimate ale oamenilor (semantice) sau de ceea ce dezvăluie afirmațiile lor despre presupunerile lor și contextul social (latent)?
După ce ați decis că analiza tematică este metoda potrivită pentru analiza datelor dvs. și v-ați gândit la abordarea pe care o veți lua, puteți urma cei șase pași dezvoltați de Braun și Clarke.
Pasul 1: Familiarizare
Primul pas este să ne cunoaștem datele. Este important să obținem o imagine de ansamblu detaliată a tuturor datelor pe care le-am colectat înainte de a începe să analizăm elementele individuale.
Acest lucru ar putea implica transcrierea audio, citirea textului și luarea de note inițiale și, în general, examinarea datelor pentru a vă familiariza cu ele.
Pasul 2: Codificare
În continuare, trebuie să codificăm datele. Codificarea înseamnă evidențierea unor secțiuni din textul nostru – de obicei fraze sau propoziții – și crearea de etichete scurte sau „coduri” pentru a le descrie conținutul.
Să luăm un scurt exemplu de text. Să presupunem că cercetăm percepțiile asupra schimbărilor climatice în rândul alegătorilor conservatori cu vârsta de 50 de ani și peste și că am colectat date printr-o serie de interviuri. Un extras dintr-un interviu arată astfel:
Codificarea datelor calitative
Extras de interviu
Personal, nu sunt sigur. Cred că clima se schimbă, sigur, dar nu știu de ce sau cum. Oamenii spun că ar trebui să ai încredere în experți, dar cine poate spune că nu au propriile motive pentru a promova această narațiune? Nu spun că greșesc, spun doar că există motive pentru a nu avea încredere 100% în ei. Faptele continuă să se schimbe – odinioară se numea încălzire globală.
Coduri
Incertitudine
Recunoașterea schimbărilor climatice
Neîncrederea în experți
Schimbarea terminologiei
În acest extras, am evidențiat diverse fraze în culori diferite, corespunzătoare unor coduri diferite. Fiecare cod descrie ideea sau sentimentul exprimat în acea parte a textului.
În această etapă, vrem să fim minuțioși: parcurgem transcrierea fiecărui interviu și evidențiem tot ceea ce iese în evidență ca fiind relevant sau potențial interesant. Pe lângă evidențierea tuturor frazelor și propozițiilor care se potrivesc cu aceste coduri, putem continua să adăugăm coduri noi pe măsură ce parcurgem textul.
După ce am parcurs textul, adunăm toate datele în grupuri identificate prin cod. Aceste coduri ne permit să obținem o imagine de ansamblu condensată a punctelor principale și a semnificațiilor comune care se repetă pe parcursul datelor.
Pasul 3: Generarea temelor
Apoi, ne uităm peste codurile pe care le-am creat, identificăm modele printre ele și începem să venim cu teme.
Temele sunt în general mai largi decât codurile. De cele mai multe ori, vei combina mai multe coduri într-o singură temă. În exemplul nostru, am putea începe să combinăm coduri în teme precum aceasta:
Transformarea codurilor în teme
Coduri
Incertitudine
Lasă-le experților
Explicații alternative
Incertitudine
Schimbarea terminologiei
Neîncrederea în oamenii de știință
Resentimente față de experți
Frica de control guvernamental
Neîncrederea în experți
Fapte incorecte
Neînțelegerea științei
Surse media părtinitoare
Dezinformare
În această etapă, am putea decide că unele dintre codurile noastre sunt prea vagi sau nu sunt suficient de relevante (de exemplu, pentru că nu apar foarte des în date), astfel încât să poată fi aruncate.
Alte coduri pot deveni teme în sine. În exemplul nostru, am decis că codul „incertitudine” are sens ca temă, cu alte coduri încorporate în el.
Din nou, ceea ce decidem va varia în funcție de ceea ce încercăm să aflăm. Dorim să creăm teme potențiale care să ne spună ceva util despre datele pentru scopurile noastre.
Pasul 4: revizuirea temelor
Acum trebuie să ne asigurăm că temele noastre sunt reprezentări utile și precise ale datelor. Aici, ne întoarcem la setul de date și ne comparăm temele cu acesta. Ne lipsește ceva? Sunt aceste teme într-adevăr prezente în date? Ce putem schimba pentru ca temele noastre să funcționeze mai bine?
Dacă întâmpinăm probleme cu temele noastre, s-ar putea să le împărțim, să le combinăm, să le renunțăm sau să creăm altele noi: orice le face mai utile și mai precise.
De exemplu, am putea decide să examinăm datele că „schimbarea terminologiei” se potrivește mai bine în tema „incertitudinii” decât în „neîncrederea în experți”, deoarece datele etichetate cu acest cod implică confuzie, nu neapărat neîncredere.
Pasul 5: Definirea și denumirea temelor
Acum că aveți o listă finală de teme, este timpul să denumiți și să definiți fiecare dintre ele.
Definirea temelor implică formularea exactă a ceea ce înțelegem prin fiecare temă și descoperirea modului în care ne ajută să înțelegem datele.
Numirea temelor implică găsirea unui nume succint și ușor de înțeles pentru fiecare temă.
De exemplu, am putea să ne uităm la „neîncrederea în experți” și să stabilim exact pe cine înțelegem prin „experți” în această temă. Am putea decide că un nume mai bun pentru tema este „neîncrederea în autoritate” sau „gândirea conspirației”.
Pasul 6: Scrierea
În cele din urmă, vom scrie analiza noastră a datelor. Ca toate textele academice, redactarea unei analize tematice necesită o introducere pentru a stabili întrebarea, obiectivele și abordarea noastră de cercetare.
De asemenea, ar trebui să includem o secțiune de metodologie, care descrie modul în care am colectat datele (de exemplu, prin interviuri semi-structurate sau întrebări deschise) și explicând modul în care am realizat analiza tematică în sine.
Secțiunea rezultate sau constatări abordează de obicei fiecare temă pe rând. Descriem cât de des apar temele și ce înseamnă ele, inclusiv exemple din date ca dovezi. În cele din urmă, concluzia noastră explică principalele concluzii și arată cum analiza a răspuns la întrebarea noastră de cercetare.
În exemplul nostru, am putea argumenta că gândirea conspirativă despre schimbările climatice este larg răspândită în rândul alegătorilor conservatori în vârstă, să subliniem incertitudinea cu care mulți alegători privesc problema și să discutăm despre rolul dezinformarii în percepția respondenților.
Ai nevoie de ajutor pe scrierea lucrării?
Descoperă mai multe detalii pe butonul albastru.
Despre Lorena
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.