Cel mai greu pentru un student e atunci când nu are un model de lucrare de unde să pornească și nu știe cum trebuie să arate, ce trebuie să cuprindă și cum trebuie scrisă.
Indiferent că vorbim de o lucrare de licență, o lucrare de disertație sau o teză de doctorat… avem nevoie de un model după care să ne ghidăm, ca să avem imaginea de ansamblu… în caz contrar stagnăm ore, zile, luni sau ani… ceea ce nu e deloc de dorit.
Așa că m-am gândit că poate ți-ar fi util un model de lucrare… se aplică indiferent dacă ești la licență, disertație sau doctorat.
Iată care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgi::
1. Gestionarea timpului
Gestionarea timpului este cheia succesului lucrării tale. Prin urmare, este recomandat să-ți creezi un program de lucru din timp.
Ar trebui să înțelegi clar scopul lucrării tale.
Nu amâna procesul de scriere a lucrării pentru prea mult timp.
Problemele computerului (crashuri, hard disk-uri distruse etc.) nu sunt acceptate ca motiv pentru o prelungire. Ia-ți măsurile de siguranță corespunzătoare (backup de date etc.).
2. Căutarea și analiza literaturii
2.1 Literatură introductivă
Citește literatura recomandată și referințele încrucișate conținute din aceasta. Acestea sunt menite să faciliteze intrarea în materie.
Ele ar trebui să-ți ofere o imagine de ansamblu bună. Ca și în cazul tuturor celorlalte lucrări, le poți revizui critic.
2.2 Căutarea literaturii
– Examinează numerele recente ale revistelor importante cu privire la subiectul tău, ținând cont de calitatea lor.
- Reviste de marketing bine cotate sunt, de exemplu: Journal of Marketing, Journal of Consumer Research, Journal of Marketing Research, Marketing Science, Journal of the Academy of Marketing Science, International Journal of Research in Marketing, Journal of Product Innovation Management, Journal of Service Research.
- Reviste bine consacrate în domeniul Sistemelor Informaționale sunt, de exemplu: Information System Research (ISR), Mathematical Programming, MIS Quarterly, International Conference of Information Systems (ICIS), Journal of Management Information Systems (JMIS), Information Systems Journal (ISJ), Journal of the Association for Information Systems (JAIS), International Journal of Electronic Commerce (IJEC), Wirtschaftsinformatik / Business Information Systems Engineering.
– Examinează referințele încrucișate.
Sugestie: caută mai întâi cele mai recente articole.
Important, acolo vor fi citate lucrări de mare impact.
– Dă o căutare în baze de date, de ex. de exemplu, EBSCO, Google Scholar, JSTOR, Science Direct, WorldCat, EconLit, WISO, AISeL, în ceea ce privește cuvintele cheie importante relevante pentru
subiectul tău.
– Caută manuale mai noi legate de subiectul tău.
Regulă importantă: mai întâi evaluează relevanța unui articol (de exemplu, pe baza rezumatului, introducerii, figurilor și tabelelor) – apoi începe să citești.
Pregătirea timpurie a schiței lucrării tale sprijină orientarea spre obiectiv a căutării literaturii tale. În plus, te ajută să te concentrezi pe articole care sunt cu adevărat relevante pentru subiectul tău.
În plus, te va ajuta să observi pentru ce părți din schița ta lipsește literatura.
2.3 Analiza literaturii
Regula de bază: Articolele din reviste academice, care au fost supuse unui proces de revizuire dublu-orb, pot fi considerate a fi de calitate superioară.
Citările secundare sunt permise doar în mod excepțional (de exemplu, atunci când o sursă nu este disponibilă în biblioteca Universității, dar este foarte importantă). În special lucrările nepublicate (de exemplu, documentele de lucru) ar trebui citate numai dacă ai citit-o cu adevărat.
Dicționarele (fie ca o carte sau online) nu trebuie folosite; caută întotdeauna sursa primară.
Indiferent dacă citezi direct sau indirect, furnizează întotdeauna surse și marchează-le ca atare.
Stilul adecvat de citare este un semn de integritate științifică.
3. Prezentarea conținutului
Prezentarea exactă a conținutului lucrării tale depinde în primul rând de subiectul tău.
Cu toate acestea, poți lua în considerare următorul ghid general.
3.1 Conținutul
Conținutul ar trebui să fie bine echilibrat.
Lungimea unui segment ar trebui să reflecte aproximativ importanța aspectului discutat pentru lucrarea generală.
Secțiunile care sunt la același nivel în schiță ar trebui să fie, de asemenea, tematic la același nivel și ar trebui să asume o problemă de cercetare comună, generală.
Fiecare subsecțiune ar trebui să fie legată de secțiunea superordonată.
Împreună, toate subsecțiunile ar trebui să acopere pe deplin toate aspectele secțiunii superordonate. În plus, subsecțiunile ar trebui să se excludă reciproc (fără suprapuneri).
Te rog să utilizezi titluri scurte, dar precise și semnificative pe secțiuni (și subsecțiuni).
Conținutul nu trebuie să fie prea detaliat.
De obicei, devine confuz cu mai mult de trei pagini per subcapitol.
Dacă se introduce un nou capitol, acesta trebuie să conțină cel puțin două subcapitole. Exemplu: dacă există 3.1.1, trebuie să existe 3.1.2.
3.2 Introducere
Introducerea ar trebui să răspundă la următoarele întrebări:
Care este problema? (Reduce dimensiunea subiectului!)
De ce este important? (Relevanţă)
De ce nu este banal? (Problemă provocatoare)
Cu ce vrei să contribui la rezolvarea problemei? (Contribuţie)
Nu motiva lucrarea cu unele evoluții istorice.
Introducerea nu ar trebui să anticipeze rezultatele lucrării tale.
Înainte de a începe să scrii la lucrarea ta, notează problema de cercetare și scopul lucrării tale. Odată ce începi să lucrezi la lucrare, întreabă-te la fiecare secțiune dacă contribuie la problema și scopul definit la început pentru a evita textul irelevant.
3.3 Definiții și fundamente
Definițiile trebuie alese în conformitate cu scopul și contextul lucrării tale.
Dacă sunt disponibile, utilizează definiții larg utilizate și acceptate. Definițiile ar trebui să clarifice care este punctul central al lucrării tale. De obicei, nu adaugă valoare pentru a enumera sau discuta diferitele definiții folosite în literatură.
Sfat: În cele din urmă, verifică de două ori dacă respecți definiția aleasă pe parcursul lucrării.
3.4 Rezumat
Rezumatul (ultimul capitol al lucrării) ar trebui să se refere la problema și scopul lucrării. În rezumat, cititorul așteaptă răspunsuri la întrebările puse în introducere. Cu alte cuvinte: în rezumat, trebuie să devină clar ce a învățat cititorul pe parcursul lucrării.
Nu furniza perspective filozofice sau predicții speculative pentru viitor. În plus, în timp ce formulezi rezumatul, ar trebui să verifici din nou care părți ale lucrării sunt cu adevărat relevante, de exemplu, ce secțiuni contribuie la rezultatele descrise în rezumat?
3.5 Abordarea redactării lucrărilor teoretice
Pentru a contura mai multe teorii, metode, metode sau studii empirice, este de obicei util să începi prin a le clasifica sau standardiza. Nu enumera pur și simplu studii sau modele.
O clasificare ar trebui să ofere o imagine de ansamblu asupra teoriilor, metodelor, modelelor sau studiilor disponibile/consacrate. Dacă selectezi doar un subset de teorii, metode etc., comentează selecția ta sau fă referire la cele rămase într-o notă de subsol. Decizia ta de a selecta subsetul specific ar trebui să fie transparentă!
Dacă dorești să evaluezi diferite teorii, modele, metode sau studii, este util să dezvolți criteriile de evaluare în avans. Apoi, evaluarea ar trebui să se bazeze numai pe aceste criterii. De asemenea, ai putea dori să utilizezi tabele și grafice pentru a ilustra criteriile și evaluarea ta.
Când există multe studii empirice, nu este util să prezenți fiecare studiu în detaliu.
În schimb, ar trebui să oferi o privire de ansamblu asupra studiilor și să discuți rezultatele acestora, diferențele etc. Este important să compari studiile și să evidențiezi modul în care rezultatele lor se aliniază sau se contrazic unele cu altele. Tabelele sunt un instrument util pentru asta!
Dacă descoperirile diferitelor studii empirice se contrazic reciproc, ar trebui să explici cum pot fi explicate aceste diferențe.
De exemplu, ia în considerare metodologia de cercetare care a fost utilizată în studiile respective.
Încearcă să nu revizuiți în mod critic metodologia în sine, ci analizează în ce măsură studiile diferă în metodologii și dacă aceste diferențe ar putea explica rezultate contradictorii.
Afirmațiile trebuie să fie cât mai precise posibil. Nu vorbi doar de date „relevante”, studii, surse sau factori de influență și nu menționa niciodată vag „studiile”. Furnizează întotdeauna surse și etichetează-le ca atare, astfel încât oricine să le poată identifica și verifica.
Dacă faci judecăți, acestea trebuie să fie justificate. Separă întotdeauna judecățile personale de valoare de afirmațiile faptice. Nu te descuraja să-ți formezi propriile judecăți, dar trebuie să le justifici.
3.6 Diverse
Folosește ilustrații, de exemplu: tabele, grafice, imagini și figuri ori de câte ori este posibil. Ele te pot ajuta, dacă sunt utilizate în mod corespunzător, să-ți structurezi lucrarea și argumentele. Când scrii lucrarea, poți pur și simplu să urmezi logica ilustrației tale. În plus, ajută cititorii să te urmeze și să îți înțeleagă argumentele.
Dacă un aspect nu se încadrează în conținut, conținutul este probabil nepotrivit sau aspectul este atât de neimportant încât poți renunța la el.
Anexa ar trebui să conțină doar informații suplimentare care nu sunt necesare pentru înțelegerea textului.
- Cerințe formale
4.1 Dimensiunea și aspectul paginiiNumărul minim de pagini:
Lucrare de licenţă: 30 pagini
Lucrare de master: 50 pagini
Teză de doctorat: 150-200 paginiAcestea includ figuri și tabele din text, dar nu pagina de titlu, rezumat, liste și anexe.
4.2 Formatare
Numerele paginilor:
Schema și listele (de exemplu, lista figurilor și tabelelor) sunt numerotate cu cifre arabe.
Pagina de copertă este prima pagină; cu toate acestea, acolo nu este indicat niciun număr de pagină.
Partea principală, precum și anexele și lista de referințe sunt numerotate cu cifre arabe începând cu 1.
Declarația de originalitate nu are un număr de pagină.
Toate numerele de pagină trebuie să fie poziționate centrat pe pagină.
Alte cerințe de formatare:
Font: Times New Roman
Dimensiunea fontului: 12 puncte
Spațiere între linii: 1 ½-line; după fiecare paragraf 12 spațiere de puncte
Marja: stânga 2.5 cm; dreapta 2 cm; top 2 cm; bottom 2 cm
Notele de subsol pot avea o singură linie și pot avea dimensiunea fontului de 10 puncte
4.3 Copertă
Vei găsi un șablon pentru designul paginii de copertă într-un document separat.
4.4 Indici
Dacă este posibil, utilizează funcția de index a programului tale de procesare de text pentru a crea cuprinsul. Titlurile și numerele paginilor din text trebuie să se potrivească cu cuprinsul.
Același lucru este valabil și pentru etichetele tabelelor și figurilor.
Dacă lucrarea conține cel puțin un tabel sau o figură, trebuie să utilizezi o listă de tabele sau figuri.
Secțiunea părților din lucrarea ta:
Pagina de titlu
Cuprins
Lista figurilor (dacă este necesar)
Lista de tabele (dacă este necesar)
Lista abrevierilor (unde este necesar)
Lista de simboluri (acolo unde este necesar)
Text
Anexă (dacă este necesar)
Lista de referinţe
Declaraţie de originalitate
4.5 Referințe
Referințele la surse ar trebui făcute ca referințe scurte în notele de subsol sau ca citări în text. Trebuie să te consulți cu coordonatorul referitor la ce stil de referință să utilizezi. Important: respectă un stil consecvent pe parcursul lucrării tale.
Articole de jurnal
Dacă sursa la care te referi este scris mai mult de doi autori, referința scurtă conține doar autorul principal și specificația „et al.” (et alii = lat. pentru „și alții”). Cu toate acestea, toți autorii trebuie să fie enumerați în lista de referințe.
Dacă te referi la mai multe pagini dintr-o sursă, vei indica intervalul de numere de pagină, de ex. pp. 1-5.
Dacă te referi la un articol în ansamblu, nu este nevoie să menționezi numerele de pagină.
Notă de subsol: autor(i), an, titlul lucrării, referință la pagină.
Dacă sunt folosite mai multe surse se face o singură notă de subsol. Cu alte cuvinte: într-o notă de subsol pot fi menționate mai multe surse (împartă-le cu punct și virgulă). Exemplu:
Cf. Reichhart (2014), p. 651f.; Baum und Spann (2014), p. 140.
Dacă mai multe note de subsol consecutive se referă la aceeași referință, se poate folosi „idem”. (ibidem = lat. pentru „în același loc”) în loc să redenumească referința.
4.6 Citate
În general, trebuie să te abții de la a folosi ghilimele directe. Acestea ar trebui folosite doar pentru definiții sau atunci când un autor a oferit o modalitate foarte distinctă de a formula un subiect.
Citatele directe sunt puse între ghilimele. Dar evită-le pe cât de mult posibil.
4.7 Lista de referință
Lista de referințe ar trebui să fie aliniată la stânga.
Sursele sunt enumerate în ordinea alfabetică a numelor de familie ale autorilor. De obicei, este suficient să folosești inițialele prenumelui. Diplomele academice și altele asemenea nu sunt menționate în lista de referințe.
Mai multe surse ale aceluiași autor(i) sunt enumerate cronologic. Cea mai veche publicație este numită prima. Autorii unici sunt enumerați înaintea echipelor de autori.
Dacă există mai multe publicații ale aceluiași autor și același an, puneți literele a, b, c după anul publicării pentru a distinge sursele. Exemplu:
Cf. Spann și Skiera (2003a), p. 1315 și cf. Spann și Skiera (2003b), p. 23.
Software-ul de gestionare a referințelor, precum Citavi sau Endnote, simplifică gestionarea sursei și asigură o formatare consistentă. Utilizează stilul de referință inclus Management Science. Alternativ, poți utiliza stilul ECM
(https://www.ecm.bwl.uni-muenchen.de/service/downloads/index.html).
Asigură-te că lista de referințe include fiecare sursă citată în text, dar nu altele suplimentare! Sursele care au fost citite, dar care nu au fost folosite direct, nu trebuie enumerate.
Articolul jurnal: Nume(e), Prenume (Data publicării): Titlu, în: Numele revistei volum (număr), numere de pagină (de la-la).
4.8 Tabele și figuri
Figurile și tabelele trebuie să fie numerotate consecutiv, etichetate și adnotate.
Mai mult, textul ar trebui să se refere la tabele și figuri.
Furnizează sursele pentru tabele și figuri.
Nu pune tabelele sub formă de capturi de ecran preluate de la sursă. În schimb, creează-le singur (în special tabele și cifre).
Asigură-te că tabelele/figurele sunt suficient de mari (dimensiunea fontului) pentru a le citi cu ușurință.
4.9 Limbă
Evită greșelile de gramatică, ortografie și punctuație. Ele lasă o impresie generală proastă.
Asigură-te că verifici dacă există spații duble la sfârșit (utilizează „căutați și înlocuiți” în programul tău de procesare de text).
Trebuie să folosești un limbaj științific. O lucrare științifică nu este un articol de ziar. Dacă este cazul, utilizează termeni tehnici și un limbaj simplu și ușor de înțeles.
În plus, termenii ar trebui folosiți în mod consecvent. De exemplu, un „atribut” rămâne, odată desemnat ca atare, un „atribut” și nu este desemnat o dată ca „atribut”, apoi ca „funcție” și apoi ca „variabilă”.
Trebuie să folosești un limbaj neutru din punct de vedere al genului și un tratament lingvistic egal între bărbați și femei.
Abrevierile trebuie evitate. Pot fi folosite abrevieri stabilite specifice subiectului, dar trebuie explicate atunci când sunt utilizate pentru prima dată. De exemplu, poți folosi abrevieri pentru termeni mai lungi folosiți frecvent în lucrarea ta, de ex. HRM pentru „Managementul resurselor umane”. Toate abrevierile trebuie să apară în lista de abrevieri (cu excepția expresiilor obișnuite precum „etc.”, „de exemplu”).
Trebuie să existe un spațiu neîntrerupt între un număr și un simbol de unitate, de ex. de exemplu, 100 % în loc de 100%, 42 € în loc de 42€ și 12 km în loc de 12km).
4.10 Modele, formule, simboluri
Modelele constau de obicei din funcție, anumite condiții și variabile sau parametri. Trebuie să precizezi care variabile sunt variabilele de decizie.
Numerotează toate ecuațiile din lucrarea ta. Dacă utilizezi indici, clarifică pentru ce cantitate reprezintă indicii ecuației tale.
Algoritmii pot fi utilizați pentru a rezolva modele, adică se determină valoarea presupusă optimă a variabilei de decizie. Ocazional, ar trebui să se ia în considerare separarea descrierii algoritmului de cea a modelelor. De exemplu…
Performanța academică
= 𝛽0 + 𝛽1 ∗ 𝐹𝐵𝑈𝑠𝑒𝐼𝑛𝐺𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖 + 𝛽2 ∗ 𝐹𝐵𝑈𝑠𝑒𝐷𝑢𝑟𝑖𝑛𝑔𝐶𝑙𝑎𝑠𝑠𝑖
- 𝛽3 ∗ 𝐶𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑛𝑔𝑖 + 𝛽4 ∗ 𝐷𝑒𝑔𝑟𝑒𝑒𝑖 + 𝛽5 ∗ 𝐻𝑆𝐺𝑃𝐴𝑖 + 𝛽6 ∗ 𝐺𝑒𝑛𝑑𝑒𝑟
- 𝛽7 ∗ 𝑆𝑒𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖 + 𝛽8 ∗ 𝐴𝑔𝑒𝑖 + 𝛽9 ∗ 𝑃𝑎𝑟𝑡𝑇𝑖𝑚𝑒𝐽𝑜𝑏𝑖 + 𝛽10 ∗ 𝐸𝑓𝑓𝑜𝑟𝑡
- 𝛽11 ∗ 𝑈𝑠𝑒𝐹𝐵𝑓𝑜𝑟𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑦𝑖 + 𝛽12 ∗ 𝐴𝑑𝑜𝑝𝑡𝑖𝑜𝑛𝑇𝑖𝑚𝑒𝑖 + 𝜀
Unde:
𝐴𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑐𝑃𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑐𝑒: performanță academică
𝐹𝐵𝑈𝑠𝑒𝐼𝑛𝐺𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙: utilizarea Facebook în general
𝐹𝐵𝑈𝑠𝑒𝐷𝑢𝑟𝑖𝑛𝑔𝐶𝑙𝑎𝑠𝑠: utilizarea Facebook în timpul orelor
𝐶𝑙𝑢𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑛𝑔: coeficient de grupare
𝐷𝑒𝑔𝑟𝑒𝑒: gradul de centralitate
𝐻𝑆𝐺𝑃𝐴: media la liceu (sau Abiturnote în germană)
𝐺𝑒𝑛𝑑𝑒𝑟: unul pentru femei, zero pentru bărbați
𝑆𝑒𝑚𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟: semestru
𝐴𝑔𝑒: vârstă
𝑃𝑎𝑟𝑡𝑇𝑖𝑚𝑒𝐽𝑜𝑏: job part-time al studenților
𝐸𝑓𝑓𝑜𝑟𝑡: efort academic
𝑈𝑠𝑒𝐹𝐵𝑓𝑜𝑟𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑦: dacă studenții folosesc Facebook pentru a rămâne în contact cu colegii studenți
𝐴𝑑𝑜𝑝𝑡𝑖𝑜𝑛𝑇𝑖𝑚𝑒: ora la care studentul a început să folosească Facebook
Index 𝑖: student respectiv
5. Predarea lucrării
Două copii tipărite ale lucrării tale (legate cu arc sau tip carte) trebuie să fie trimise înainte de susținere.
Dacă ai nevoie de îndrumări suplimentare despre cum să-ți scrii lucrarea științifică și cum arată un model de lucrare de licență, disertație și doctorat… te invit în programul Diplomade10.
Apasă pe butonul albastru, ca să afli mai multe detalii.
Salut,
Sunt Lorena și sunt primul coach de scriere academică din România.
Sunt doctor în economie și am finalizat și un program de postdoctorat la o universitate de renume.
Din 2021 am devenit fondatoarea Diplomade10.ro.
Am fondat această școală pentru a-i ajuta pe studenți, masteranzi și doctoranzi să scape de teama de ce vor scrie în lucrare și mai ales cum vor scrie.
Este nevoie să evoluăm în domeniul cercetării, să venim cu noi soluții pentru a face o lume mai bună.
Dacă ai orice nelămuriri, te rog să-mi scrii.